Ca şi în volumul I, şi în acest al II-lea, alături de nume cunoscute în filosofia morală românească (Samuil Micu, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian, Simion Bărnuţiu, Constantin Rădulescu-Motru) sunt prezente şi altele, de mai mică anvergură (Iancu Nicola, Dinicu şi Iordache Golescu, Florian Aron, Grigore Tăuşan, Alexandru Tilman-Timon), dar care au întreţinut-o prin tălmăciri (în majoritatea cazurilor nefiind doar simple traduceri, ci şi adăugare de idei ale tălmăcitorului), manuale, îndrumare şi îndreptare de educaţie moral-civică. Mai ales acestea au constituit masa critică din care, la răstimpuri, au izbucnit momente cu relief montan himalaian în domeniul eticii româneşti (C. Rădulescu-Motru, de pildă). Poate tocmai acestea fac din demersul de faţă unul inedit şi interesant pentru cei care vor să afle cum „s-a adunat“ de-a lungul vremii o gândire românească despre purtarea bună şi frumoasă a oamenilor de pe aceste meleaguri.

As in volume I, together with well-known names of the Romanian moral philosophy (Samuil Micu, Ion Heliade-Radulescu, August Treboniu Laurian, Simion Barnutiu, Constantin-Radulescu Motru), lesser known ones are introduced (Iancu Nicola, Dinicu and Iordache Golescu, Florian Aron, Grigore Tausan, Alexandru Tilman-Timon) who kept it alive by interpreting (most of the times not just translating but adding their own ideas to it), writing moral and civic education manuals, references or guidebooks. The later ones added particularly to the critical mass which, from time to time, produced high peak moments of the Romanian ethics (C. Radulescu-Motru, for instance). Maybe it was just them that make the present undertaking a novel and interesting tool for those who want to find out how the Romanian thinking on the beautiful and appropriate native behaviour was born.